Colosseumul, o cladire colosala si un centru de divertisment impresionant, ne aminteste si astazi de succesul incredibil al romanilor in ceea ce priveste arhitectura.
Cladirea poseda caracteristici uimitoare arhitecturale, atat in privinta designului interior, cat si cel exterior, detalii care uimesc oamenii moderni.
Cu toate acestea, nimeni nu stie cui trebuie sa multumim, pentru ca numele arhitectului este necunoscut.
Avand in vedere faptul ca aici urmau sa aiba loc evenimente sportive, arhitectii au ales forma eliptica tocmai pentru a impiedica jucatorii, mai exact gladiatorii, sa se retraga in colturi in timpul luptelor si pentru a le permite spectatorilor sa fie cat mai aproape de centrul actiunii.
Initial, cladirea a avut trei etaje, insa Marcus Aurelius a mai adaugat unul cand a renovat-o in anul 230. Primele trei aveau cate 80 de arcade fiecare, ce au fost impartite prin piloni.
In ceea ce priveste materialele de constructie, s-au folosit tuf (o piatra calcaroasa, formata prin acumularea si consolidarea cenusii provenite dintr-un vulcan), caramida din argila rosie (un tip de caramida mai mica si mai subtire decat cea folosita in vremurile noastre), opus Cementicium (un fel de beton), ce a reprezentant un "adeziv".
Pentru interiorul Colosseumului s-a folosit un anumit fel de marmura, travertine, iar pentru podeaua arenei scanduri din lemn.
Podeaua era din lemn, insa deasupra era nisip adus din dealul Monte Mario, astfel incat sangele luptatorilor sa fie absorbit inainte de a ajunge la scanduri.
Materialele au fost foarte bune, avand in vedere ca, desi se observa trecerea timpului, Colosseumul este in picioare si astazi.
De asemenea, la etajul arenei existau usi secrete pentru a permite animalelor si gladiatorilor sa intre in arena prin surprindere. Cand existau animale in arena, in jurul podiumului se ridica un gard de lemn pentru a proteja privitorii.
Cladirea poseda caracteristici uimitoare arhitecturale, atat in privinta designului interior, cat si cel exterior, detalii care uimesc oamenii moderni.
Cu toate acestea, nimeni nu stie cui trebuie sa multumim, pentru ca numele arhitectului este necunoscut.
Avand in vedere faptul ca aici urmau sa aiba loc evenimente sportive, arhitectii au ales forma eliptica tocmai pentru a impiedica jucatorii, mai exact gladiatorii, sa se retraga in colturi in timpul luptelor si pentru a le permite spectatorilor sa fie cat mai aproape de centrul actiunii.
Initial, cladirea a avut trei etaje, insa Marcus Aurelius a mai adaugat unul cand a renovat-o in anul 230. Primele trei aveau cate 80 de arcade fiecare, ce au fost impartite prin piloni.
In ceea ce priveste materialele de constructie, s-au folosit tuf (o piatra calcaroasa, formata prin acumularea si consolidarea cenusii provenite dintr-un vulcan), caramida din argila rosie (un tip de caramida mai mica si mai subtire decat cea folosita in vremurile noastre), opus Cementicium (un fel de beton), ce a reprezentant un "adeziv".
Pentru interiorul Colosseumului s-a folosit un anumit fel de marmura, travertine, iar pentru podeaua arenei scanduri din lemn.
Podeaua era din lemn, insa deasupra era nisip adus din dealul Monte Mario, astfel incat sangele luptatorilor sa fie absorbit inainte de a ajunge la scanduri.
Materialele au fost foarte bune, avand in vedere ca, desi se observa trecerea timpului, Colosseumul este in picioare si astazi.
De asemenea, la etajul arenei existau usi secrete pentru a permite animalelor si gladiatorilor sa intre in arena prin surprindere. Cand existau animale in arena, in jurul podiumului se ridica un gard de lemn pentru a proteja privitorii.
